Mă știți ….. sunt o gurmandă. Îmi plac preparatele tradiționale. Bune și gustoase. Iar când merg în Harghita, plăcerea mea vinovată este Kurtos-ul. Nu pot și nu am cum să ajung pe aceste meleaguri să nu mănânc Kurtos. Dacă nu mănânc Kurtos, e ca și cum am venit degeaba aici. Totuși, nu am sperat niciodată să ajung să cunosc istoria acestui preparat, rețeta și mai ales, să ajung să fac chiar eu ( mă știți – bucătăria pentru mine este ca o vitrină frumoasă – ha ha ha). Așadar, de parte activitatea mea preferată în Corund -Praid a fost Atelierul de Kurtos.
Azi, Kurtos-ul este ca un brand național. Cu toții cred ca am mâncat acest preparat delicios. Cu toții îl căutăm pe la târguri sau pe la magazinele de specialitate că e tare bun. Dar, care este cel mai bun ? Aflăm la Atelierul Kurtos. În Corund se află un aterier în care află istoria Kurtos-ului, rețeta, dar unde îl și prepară, iar la final, îl degustăm, căci este cel mai bun – pentru că e făcut de noi.
Dar să le luăm pe rând…..
Istoria Kurtos-ului în Atelierul Kurtos
Preparatul Kurtos nu este doar în România. De vremuri străvechi el a fost făcut în diferite țări din Europa. Să începem cu numele preparatului: „Kurto” – în limba maghiară înseamnă „cilindric”. Din forma lui derivă numele său. În limba română s-a preluat ca atare, însă îl regăsim sub numele de „Cozonac Secuiesc”. Preparatul a depășit granițele țării și și-a început drumul prin lume. Este un preparat simplu de făcut și tare gustos.
Dacă ne gândim la faptul că, Kurtos face parte din prăjiturile dospite și puse la jar, și căutăm să găsim poveste sa istorică, ajungem în Grecia Antică…. cu 400 de ani înaintea lui Hristos. Acolo, se făcea pâinea care se numea Obelias. O pâine uriașă, cu o lungime de aprox. 1m, și 2 oameni o cărau pe umeri la marile festivități grecești, chiar în mulțime. Mulțimea lua din pâine și mânca. Avem, așadar, documentată ideea momentului în care omenirea începe să facă acest preparat.
Ajungem apoi în Evul Mediu Timpuriu în Europa, în zonele locuite de popoarele germanice, găsim SpissKuhen-ul, care era cam de 2 ori cât este azi un Kurtos, și în diametru și în lungime. Așadar, SpissKuhen-ul este stră-, stră-, stră-, bunicul Kurtos de azi.
Prima documentare oficială a Kurtos – Scrisoare Contesei Mikes din Zabala
În Atelierul Kurtos aflăm că prima documentare oficială a Kurtos este într-o scrisoare oficială din 1679, scrisă chiar în Iași, de o mână secuiasă. Contesa de Mikes s-a căsătorit cu Domnitorul la Iași, și duce cu ea obiceiul de a face Kurtos în fiecare săptămână (pentru că vatrea pentru pâine se aprindea în gospodărie doar 1 dată pe săptămână)+. Obiceiul s-a păstrat și azi. Contesa găteste Kurtos în fiecare săptămână la Iași. Cei de la Curtea Domnitorului se îndrăgostesc de gustul preparatului și o pun pe contesă să gătească în fiecare zi acest preparat. Contesa, scrie o scrisoare acasă la familia ei pentru a cere ajutor – o femeie care să o ajute să gătească ea Kurtos-ul.
Și azi, această scrisoare, este în arhiva familiei Mikeș din Zabala.
Prima rețetă a Kurtos-ului
Prima rețetă a Kurtos o găsim în 1784 într-o carte de bucate a unei alte contese din zonă. Dece le găsim menționate doar de contese? Pentru că doar membrii familiilor nobiliare și preoții știau să scrie și să citească. Zona de aici fiind rurală, viața se consumă simplu. Rețeta prezentată este cea mai simplă pentru aluatul de cozonac – nu e niciun secret. Avem făină, apă/apă minerală sau lapte călduț. Laptele cald se punea pentru a ajuta fermentarea. Apa minerală este și ea foarte importantă în tradiția zonei, pentru că și dioxidul de carbon natural, din apă, ajută la fermentarea aluatului. Apoi, trebuie adăugat ceva unsuros unt sau untura de porc. Azi, putem folosi și ulei. Este necesar să avem ceva unsuros în aluat pentru ca aluatul să se întindă și să nu se rupă. Trebuie să adăugăm și ceva dulce. Azi, punem zahăr, dar pe vremea aceea se punea mierea.
Apoi, se făcea maiaua și se lăsa la dospit. Apoi, se întindea coca și se punea pe formă. Pe vremea aceea, caramelizarea exterioară se făcea cu miere și cu gălbenuș de ouă. După 1950, zahărul înlocuiește mierea și gălbenușul.
Rudele Kurtos din Europa
Nu doar în România se face Kurtos, ci și în alte părți din lume. La Atelierul Kurtos am aflat și despre celelalte rețete.
Germanii au Baumkuchen. Eu au un băț lung și aluatul este mult mai vâscos, mai fluid. Este turnat pe băt și este copt în straturi. Sunt vreo 15 straturi coapte. Când este gata, se scoate de pe băt și se taie felii.
La austrieci se numește Prugeltorte. În zona Baltică la estonieini, lituanieni se numește Raguolis, însă are o forma mai ciudată – căci aluatul este mai vâscos și se toarnă în timp ce se învârte bățul foarte repede pe foc. Din forța centrifugă rezultă forma neobișnuită.
La vikingi vorbim de Spettekaka. În Europa Centrală la cehi avem fratele geamăn al Kurtos-ului – TrdelniK. Are 2 variante: o variantă cilindică și un conică. Carianta conică, atunci când este scoasă de pe cilindru, se închide la bază, și se folosește ca un cornet pentru salate, înghețate etc.
La sași, în zonele de Cisnădioara sau Sibiel, se face Baumstriezel – se aseamănă ca și formă și mărime cu Kurtos – însă coca nu e sub formă de șarpe să îl încolăcească pe băț. Ei fac doar un dreptunghi din aluat și îl pun pe băț. Însă, în locul în care, trebuie unit aluatul, la foc se va umfla, și nu va arăta la fel ca cel secuiesc.
Kurtos din comunitățile secuiești din România
În Atelierul de Kurtos aflăm că, de fapt, comunitățile secuiești din România sunt cele în care s-a păstrat această tradiție și că de aici a fost readus Kurtos-ul în atenția comunității și în Ungaria. În Ungaria se face o variantă în miniatură, care în traducere se numește Gogoașă de Kurtos, și îl projesc în ulei.
Atelierul Kurtos – experiența de a face Kurtos
Pfff…. de mult nu am mai intrat în bucătărie… să fie ceva ani…. nu e că mă laud, dar fiind tot pe drumuri…. timpul nu este cel mai bun prieten al meu când vine vorba de gătit. Dar, azi, pentru experiența de a face Kurtos… nu am putut rezista și am bucătărit și eu. Bineînțeles, sub atenta supraveghere a celor de la Magenta 7 Așa că, stai pănă la final să vezi rezultatul.
După ce ni s-a explicat rețetă și, evident, fiecare tapă în parte, mi-am pus șorțul și m-am apucat de treabă. Conștiincioasă, am încercat să îmi aduc aminte toate detaliile – de la modul în care trebuie preparat aluatul, până la tehnica de roluire, la ungerea preparatului și la coacerea în foc….
Și credeți-mă că mi-am dat silința! Dar recunosc că m-am și distrat …. Știu că sunetul nu se aude în poze (ha ha ha), dar acest atelier a fost unul dintre preferatele mele. Căci, am făcut cu mâinile mele unul dintre preparatele mele preferate – Kurtos-ul.
La final, mi s-a spus că-s pricepută și că mă pricep la bucătărie…. nu știu ce să zic, dar un lucru știu sigur…. Kurtos-ul meu au fost tare bun și l-am mâncat pe nerăsuflate.
Cum ajungem la Atelierul Kurtos?
Dacă v-am convins că este o experiență extrem de interesantă, trebuie să știți că atelierele se fac doar pe bază de rezervare. În primul rând trebuie să te decizi să vii în zonă pentru câteva zile. Apoi, trebuie să intrii pe site la și să îți faci o rezervare. Până la 5-6 persoane activitatea costă 250 de ron (preț 2025). Pentru grupuri mai mari prețurile se recalculează. Așa că intră pe site-ul Magenta 7 și fă o rezervare.
Despre alte destinații inedite din Praid, găsiți informații și în articolele:
Praid – Top 15 locuri de vizitat fără Salina
Statuia Inima lui Iisus de pe Vf. Gordon – (Destinații inedite în România – ep.8)
Muzeul Pălăriilor de Paie – (Destinații inedite în România – ep.14)
Casa Fluturilor de la Praid – (Destinații inedite în România – ep.13)
Mini Transilvania Park – (Destinații inedite în România – ep.20)
Zborul cu Balonul-Top 6 motive.
Dacă ți-a plăcut acest articol, hai să-l împărtășim cu prietenii care iubesc călătoriile. Nu uita să le dai un share și prietenilor tăi. Te invit să îți creezi tu propria experiență, plecând de la informațiile din articolele și itinerariile mele.
Spor la călătorit!