Cetatea Hărman – Cetatea vie de lângă Brașov – (Destinații inedite în România – ep.11)

Una dintre cele mai de preț moșteniri ale Transilvaniei sunt frumoasele cetăți și biserici fortificate. Fiecare cetate este o bijuterie istorică ce spune o poveste din timpuri străvechi despre eroi și oameni curajoși. Multe cetăți am vizitat prin Transilvania, dar niciuna nu se compară cu Cetatea Hărman. O ziceți, ei da! E doar o cetate. Vă contrazic! Cetatea Hărmanului este, într-adevăr, o cetate, dar este o cetate vie. O cetate care trăiește prin spirit și prin culoare.

Prin Cetatea Hărman…

Parcăm mașina în fața cetății și intrăm în fortificație printr-o galerie boltită. Avem senzația că intrăm într-o altă lume. La capăt îmi atrage privirea un ghiveci de flori care parcă urează călătorului “Bun-venit!” și care promit o experiență memorabilă . Să vedem……

Pășim în curte și o senzație de pace și de echilibru ne cuprinde. Administratorul Cetății Hărmanului ne dă câteva detalii despre cetate și despre sensul în care să o vizităm, apoi ne lasă să o explorăm în liniște. Aflăm că Biserica fortificată de la Hărman a fost construită de călugării cistercieni în mijlocul incintei fortificate, în stil romanic. Azi, biserica și cetatea sunt susținute de comunitatea locală și este unul dintre locurile cele mai importante pentru hărmaneni.

Ca într-un film SF, imediat ce pășim în aceste încăperi, avem senzația că o poartă atemporală se deschide și ne întoarcem cu secole în urmă pe vremea austriecilor care au venit aici să colonizeze locul și să își re-construiască viața. Pare că nimic nu s-a schimbat.

Biserica veche și coridoarele cetății sunt pline de praf și de miros de vechi – Praful trebuie să rămână acolo, căci este parte din tablou. Mobila, costumele și toate cele trebuincioase sunt aici gata parcă să fie folosite. Toate sunt într-o stare foarte bună. Picturile care împodobesc capela funerară sunt, din păcate, în mare parte distruse.

Farmecul cetății este dat de modul contrastant în care noul se îmbină cu vechiul: florile multicolore, cu mirosul de umed și de vechi ce răzbate din dușumelele prăfuite, cu scârțâitul podelelor prăfuite și obiecte din alte veacuri.

Legendele din Cetatea Hărman de pe Dealul Lempeș – Mont Melis 

Ehe, dar cum să existe o cetate fără legende….. sau legende fără o cetate?

Așa că …. Legenda spune: A fost o dată ca niciodată când, cavalerii teutoni au adus aici, în depresiunea Brașovului, în 1211, primii coloniști. Se spune că atunci când au ajuns aici coloniștii, dealul Lempeș, ca toată Transilvania (Trans – silva din latină), de altfel, era plin de păduri, mai ales, de păduri de stejar.

Noii locuitori ajunși pe aceste meleaguri, încep să își construiască mici case. Mergând prin pădure în căutarea lemnului necesar pentru case, coloniștii, au găsit pe dealul Lempeș, foarte multe stupuri de albine sălbatice.

Folosindu-se de engleza, acelor vremuri – latina, au numit dealul Lempeș – Mont Melis sau în traducere “ Muntele Mierii”. Denumirea s-a păstrat și a fost folosită în toate scrierile și în toate analele de pe vremea aceea. Istoricii susțin că și denumirea localității vine de la Mont Melis, de la albinele și mierea găsite acolo.

Pe aceste meleaguri, înainte de invaziile cumane și mongole care au prăduit totul în calea lor, se aflau așezări slave. Pe dealul acesta, sașii veniți aici au găsi ruinele unei cetăți slave. Coloniști care s-au așezat aici au refăcut cetatea ce, inițial, era construită din pământ, lut și palisade de lemn. Ulterior, cetatea se afla în vârful dealului și îi ajuta pe oameni să se apere împotriva tătarilor. Poziționarea cetății le oferea un avantaj imens împotriva tătarilor, care nu erau obișnuiți să lupte în pădure, ci doar în câmp deschis.

În plus, aici, în Evul Mediu și mult după aceea, locuitorii de aici au fost apicultori. În acele vremuri, mierea era singurul îndulcitor. Trestia de zahăr și sfecla au apărut mult după aceea.

Legendele din Cetatea Hărman sau Honigberg

Adevărul este că numele localității a fost adus aici de coloniștii aduși de cavalerii teutoni. La 40 de km în sudul orașului Aachen, din Germania, se afla satul Honingberg, de unde au plecat acești coloniști. O dată ajunși aici, și au recreat comunitatea, păstrând inclusiv numele localității din care au plecat ei.

Așa cum au făcut și coloniștii Americii, care au denumit locurile în care s-au stabilit NEW+ denumirea (v. New Scotland, New York, etc.), așa au făcut și coloniștii austrieci – au adus cu ei numele locurilor în care s-au născut.

Azi, în jurul Brașovului sunt 8 localități care au același nume cu al unor localității din Germania secolului al XIII-lea. În plus, numele acestor 8 localități, azi, nu le mai regăsim pe harta Germaniei, pentru că ele nu mai există. Locuitorii au fost cu toții aduși aici.

Istoria Hărmanului

În turnul estic se regăsește o capelă cu fresce ce reprezintă scene din viața Sfintei Fecioare, Răstignirea lui Isus și Judecata de Apoi. Pe mine m-a impresionat pictura aflată pe portalul principal al bisericii, de pe latura de vest, ce redă un pelican ce își hrănește puii cu propriul sânge…De ce un pelican, de ce această reprezentare?…

Am privit pictura preț de câteva clipe și ochii mi-au căzut mai apoi pe clopotul mare ce se află în fața portalului, transformat în monument comemorativ în amintirea celor care au murit în al doilea război mondial, inițial fiind destinat bisericii, dar a crăpat când a fost adus din Austria prin 1923. Cel mai vechi este clopotul din turnul de poartă, ce datează din 1608 și în care poți urca pe scările din lemn, destul de șubrede, pentru a vedea Cetatea și împrejurimile de la un nivel superior.

De ce e atât de specială cetatea, pentru ca este un loc de adăpost pentru animale? Administratorii sunt mari iubitori de animale. La fiecare colț, Doamna Pis se alintă și, când are chef oferă oaspeților un tur gratuit al cetății.

Întrebați-mă de ce iubesc Transilvania? Iaca de ce: De tot și de toate. De oameni, de peisaje, de experiențe, de liniște.

Despre alte destinații inedite în România, găsiți informații și în articolele:

Râpa Roșie – Micul Canion Roșu al României – (Destinații inedite în România – ep.7)

Statuia Inima lui Iisus de pe Vf. Gordon – (Destinații inedite în România – ep.8)

Muzeul de Păpuși sau GALERIA PĂPUŞILOR – (Destinații inedite în România – ep.9)

 

Despre alte cetăți din Transilvania, găsiți informații și în articolele:

Vizită în Cetatea Făgărașului – 10 lucruri pe care să le vezi

O zi în Cetatea Sighișoara – top 20 obiective de vizitat în vreme de distanțare socială

Cetatea Slimnic – Cetatea mândră de lângă Sibiu

Dacă ți-a plăcut acest articol, hai să-l împărtășim cu prietenii care iubesc călătoriile. Nu uita să le dai un share și prietenilor tăi. Te invit să îți creezi tu propria experiență, plecând de la informațiile din articolele și itinerariile mele.

Spor la călătorit!

Distribuiti pe Facebook
Distribuiti pe Twitter

Itinerarii