Plecăm din Sibiu într-o zi cu 80% șanse de ploaie. Căutăm o destinație apropiată și puțin altfel. Vizitasem adesea destinațiile extra-mega și ultra vizitate din Sibiu, vrem ceva nou, aparte. Oare unde să mergem? Îmi aduc aminte de un panou pe care îl văzusem de mule ori în drumul meu la și de la Brașov – Mănăstirea Cisterciană de la Cârța. Ni se pare o idee bună și decidem să mergem.
De la Sibiu până la Cârța sunt doar 49 de km, mai exact, o oră de mers cu mașina. Trecem de giratoriul de la Transfăgărășan și imediat facem stânga spre Cârța. Norii au fugit și Soarele strălucește pe cer. Perfect!
Intrăm pe un drum mărginit de copaci care ne duce până la intrarea în sat. Satul Cârța este un sat ce pare adus din Germania și pus aici de mâna omului. Ne impresionează prin curățenie, prin starea impecabilă în care se află casele. Este foarte cochet, curat și frumos. La toate porțile, fără excepție, vezi mușcate roșii. Admirând satul acesta frumos, nici nu ne dăm seama când ajungem la Abație.
Mănăstirea Cisterciană de la Cârța
Este, poate cel mai contrastant loc pe care l-am vizitat vreodată. Din stradă, rămânem fermecați de liniștea locului și de muzica ce răsuna în orga bisericii. După-amiaza, în lumina Soarelui, abația pare un loc idilic și liniștit. Dar, în spate ascunde povești cu spirite ce încă bântuie, pe aici. Așa o fi? Ia să vedem…..
Legendele Mănăstirea Cisterciană de la Cârța
Se spune că aici, în Mănăstirea de la Cârța, locuiau niște călugări care duceau o viață foarte austeră, privându-se de orice confort și comoditate. Tot anul, ei mâncau o fiertură din frunze de fag și arareori, brânză. Cu toții dormeau împreună, pe paturi de fân fără a se acoperi împotriva frigului. Din cauza tuturor acestor privațiuni, ei mureau tineri și erau îngropați în curtea mânăstirii. Sufletele lor chinuite au rămas legate aici, de locul acesta, în care au suferit foarte mult. Se spune că mănăstirea este bântuită de aceste suflete rătăcite.
Cinematografie – Călugărița sau Contele de Monte Cristo.
În media, Mănăstirea Cisterciană de la Cârța se “bucură” de o faimă funestă. În ultima vreme, mănăstirea a fost puternic mediatizată, pentru apariția ei în filmul de groază “Călugărița”. În plus, așa cum deja v-am spus mai sus, și legendele spun că ar fi bântuită de călugării care au construit-o și care au trăit aici în condiții austere, au contribuit la realizarea poveștii acestui film.
Nu prea îmi plac poveștile de genul, așa că mi-a format propria mea versiune. Dacă e să fie cinematografie, să fie!!!
De mică mi-au plăcut poveștile cu și despre oameni excepționali. Explorând împrejurimile, ajung și în grădina de la Mănăstirea Cisterciană de la Cârța. Mă opresc un moment să contemplu ruinele abației și să ascult concertul care se desfășoară în mica biserică. E atât de multă liniște. E atât de multă pace. Închid ochii și îmi apare în minte imaginea din filmul “Contele de Monte Cristo” – cea în care Edmond Dantès îl învinge pe maleficul Fernand Mondego. Lupta dintre cei doi are loc într-un decor similar – o abație părăsită. Binele învinge răul, după 20 de ani!
Parcă e mai frumoasă povestea aceasta, nu? Cred că ar fi interesant să descoperim și o poveste cu happy-end pentru această locație, nu credeți?
Mănăstirea Cisterciană de la Cârța azi
Pe sub o poartă de lemn intrăm în mănăstire. În față vedem Casa Parohială ce se află pe locul vechii bucătării abației. Casa este alimentată cu apă proaspătă din izvor și este cea mai veche casă locuită din Transilvania (bineînțeles că a suferit ceva renovări de-a lungul anilor).
Aflăm că Abația de la Cârța a fost construită în jurul anului 1202 și că este singura mănăstire cisterciană care s-a păstrat parțial în România. La vremea aceea, cistercienii au primit dreptul exclusiv de la regalitatea maghiară să sape canale și să construiască o moară. Cei care doreau să macine grânele aici, trebuiau să le plătească călugărilor uiumul (taxa).
Mănăstirea Cisterciană de la Cârța a fost distrusă în întregime și refăcută de mai multe ori. În 1474 a fost desființată de Matei Corvin și bunurile sale au fost trecute în posesia Sibiului. Motivele oficiale susțin că preoții s-ar fi abătut de la bunele moravuri, însă, în realitate Matei Corvin dorea să îi alunge din Transilvania și Ungaria pentru că erau foarte bogați și pentru că erau supușii Papei de la Roma. În jurul anului 1550 fosta mănăstirea cisterciană de la Cârța devine parohie evanghelică.
Abația de la Cârța, construită de călugării Cistercieni este prima biserică ce îmbină stilul romanic cu goticul timpuriu. Încă mai putem vedea aceasta îmbinare pe ruinele de aici, mai ales la ferestrele îngeminate (2 ferestre gotice cu arc frânt) încadrate în arcada romanică (semicerc).
Ce vizităm în Mănăstirea Cisterciană de la Cârța?
Moara cu 3 ciocănele – simbol al vremii și al dreptului unic de morărit al mănăstirii – funcționează pe un mic canal din fața casei parohiale.
Aici regăsim și simbolurile tradiționale cisterciene: „Toiagul păstoresc” și „Crucea Soarelui”, simboluri sub care erau, de obicei, îngropați călugării și care se regăsesc în toate mănăstirile cisterciene.
Cimitirul soldaților – mormintele soldaților germani căzuți în Primul Război Mondial la Porumbacu (septembrie 1916) ce au fost mutate aici în 1928, pentru a fi protejate.
Statuia lui Roland – erou și paladin al lui Carol cel Mare, simbolul libertății și dreptății din sec al VIII-lea.
Biserica evanghelică – Biserica este micuță. Podelele scârțâie sub picioarele noastre. Cărțile de rugăciune sunt deschise pe băncuțe. De cum intrăm mirosul de lemn vechi amestecat cu cel de praf ne poartă într-o altă lume. O lume de acum câteva sute de ani, în care Biserica și Religia erau lucrurile cele mai de preț ale unui om. Și azi, aici, se oficiază slujbe pentru comunitatea evanghelică săsească din zonă.
Orga mecanică din 1777 – suntem chiar norocoși. Tot parcursul vizitei noastre la mănăstirea Cârța este acompaniat de un concert de orgă. Până să ajung în mănăstire credeam că este slujbă. M-am înșelat. Un turist, pasionat de orgă, ceruse voie să cânte puțin. Și…… vreo 3 ore nu s-a mai oprit. Pe noi, ne încântat și îi mulțumim.
Chiar dacă aici, misterul este prezent în orice locușor, nu am simțit în niciun moment vreo prezență din altă dimensiune sau vreun spirit care să mă urmărească. Cred că sufletele călugărilor despre care se spune că au rămas aici, nu prea sunt impresionate de prezența mea…… :))))))…. așa că, nestingherită, am putut să vizitez acest loc.
Cine sunt Călugării Cistercieni?
Călugării Cistercieni – sunt o ramură a călugărilor ordinului Benedictin, ordin de origine franceză, mai exact din zona Burgundia. Capitala lor este la Citeaux. Capitala este construită din trestii (cistercium) de unde au preluat și numele ordinului – Cistercienii – cei de la trestie. Ei își construiau abația în zone nepopulate, mlăștinoase, cu trestie și era strict interzis să aibă ziduri de apărare și turn. Până și în mănăstirea cisterciană de la Cârța, clopotnița era una minusculă.
Sunt cunoscuți în istorie sub denumirea de “călugării albi”. Între secolele al XI-lea și al XIV-lea au cucerit toată Europa catolică cu peste 1.400 de abații din Portugalia, în Vestul Europei, și până la Cârța în Est. Motto-ul lor era “Ora et Labora”, adică, erau obligați să se hrănească numai cu roadele muncii lor și să se îmbrace cu haine produse de ei. Trăiau auster și fără confort.
Călugării au adus vița de vie aici, prin Mănăstirea Cisterciană de la Cârța. De asemenea, ei erau ingineri constructori având drepturi unice și exclusive în Transilvania pentru morărit, fierărit și anumite construcții (mori de apă, biserici, cimitire etc.).
Din păcate, multe locuri din România, precum și Mănăstirea Cisterciană de la Cârța, care nu sunt mediatizate sau promovate suficient de mult încât oamenii să afle despre ele. Sunt locuri superbe cu un vibe extraordinar ce ar trebui cunoscute și vizitate de turiștii care ajung prin aste locuri. Dacă vreți să descoperiți și alte locuri unice găsiți pe www.tarafagarasului.com toate informațiile necesare.
Despre alte locuri inedite în Țara Făgărașului, găsiți informații și în articolele:
Țara Făgărașului – Mama Ruța și povestea suveicii ei călătoare
Vizită în Cetatea Făgărașului – 10 lucruri pe care să le vezi
Dacă ți-a plăcut acest articol, hai să-l împărtășim cu prietenii care iubesc călătoriile. Nu uita să le dai un share și prietenilor tăi. Te invit să îți creezi tu propria experiență, plecând de la informațiile din articolele și itinerariile mele.
Spor la călătorit!
