I Giardini di Zoe – Un Colț de Rai

Căutând locații inedite în Romănia, am aflat de o destinație aparte în România – I Giardini di Zoe. Hm…. oare despre ce o fi vorba? Primesc link-ul de pe Facebook și rămân uimită în fața pozelor – o grădină aristocratică, o destinație desprinsă parcă dintr-un basm.

Despre I Giardini di Zoe

Giovanni Savatelli s-a îndrăgostit iremediabil de România și a decis să rămână aici. Vizitând țara, în 2003, a descoperit locul acesta de la Banpotoc și a simțit că este locul perfect pentru a crea un lucru măreț din pasiunea lui de o viață – grădinăritul. Giovanni Savatelli a construit I Giardini di Zoe. pentru nepoata sa, Zoe (de aici și numele), dar și pentru a lăsa o moștenire unică generațiilor viitoare.

I Giardini di Zoe
I Giardini di Zoe

Timp de 15 ani, în fiecare zi italianul a creat o grădină desprinsă parcă din povești. Grădina este construită în stil renascentist și amintește de grădinile regale din palatele italiene. Totuși, pregnantă este și amprenta proprie a lui Giovanni Savatelli. Talentul său pentru grădinărit și peisagistică este unul pur, cultivat prin mult studiu individual. Când a început acest proiect, Giovanni Savatelli nu a avut niciun plan. S-a lăsat purtat doar de inspirația sa. A plantat pe secțiuni mici, porțiuni din grădina care azi e un total.

Azi, pe o suprafață de 3,5 de hectare (7 hectare cu pepiniera), putem admira admirăm mii de specii de plante – care sunt adaptate climei din România. Decorațiunile – ornamentele din piatră, fântânile arteziene, băncile au fost cumpărate din Italia și aduse în România unde au fost restaurate de un meșteșugar local.

În vila din spate, numită Villa Vinci, locuiește familia lui Giovanni. Cred că trebuie să fie tare interesant să ai zilnic, mii de musafiri la tine în curte.

Experiența mea la I Giardini di Zoe.

Este duminică, și este plin de oameni. Parcarea amenajata și o buna porțiune de drum sunt ticsite de mașini. Semn bun – lumea începe să afle de acest loc și să îl viziteze. Parcăm mașina pe lateralul drumului – doar acolo mai era loc și pornim către intrare.

Intrarea în Grădini
Intrarea în Grădini

Ca să ajungem la intrare, străbatem un coridor lung de vreo 500 m, construit din arbuști și copaci roșiatici care își unesc coronamentele, creând senzația de răcoare și intimitate. Lângă, pe partea dreaptă a drumului este un pârâu care parcă te conduce spre intrare.

Ajungem la intrare, unde plătim o taxă modică, după părerea mea – 10 ron și apoi intrăm în grădină. Senzația este incredibilă. Pășim încet pe aleile pietruite într-o grădină aristocrată. Totul este perfect, este unitar. Fiecare copac, fiecare plantă este acolo unde trebuie să fie. Suntem într-o curte regală. Da! Chiar aici, la noi în România.

Ne plimbăm prin grădinile de jos, savurăm verdele gazonului și așteptăm momentul prielnic pentru o poză fără prea mulți vizitatori. Dar nu prea ne iese.

Zărim o masă cu două scaune libere. Perfect! Acolo e de noi. Ne așezăm și privim grădinile și oamenii care se plimbă. E atât de frumos! Atât de liniște. Nu ne mai vine să plecăm. Nici măcar toneta de cafea nu reușește să ne ispitească să părăsim acest loc. Nici nu ne dăm seama când a trecut o oră și jumătate.

Ne mobilizăm totuși să continuăm explorarea grădinilor și mergem să admirăm peisajul de sus, de pe deal.

I Giardini di Zoe văzute de pe deal

WOW. E singurul cuvânt care îmi vine în minte. Grădinile sunt o bucățică ruptă din Italia și adusă aici la noi.

Toată grădina este o bucată de artă pură. Modestia și bunul se simt la fiecare pas. Totul se îmbină natural și firesc fără a ieși în evidență – grădinile sunt un tot unitar. Cu puțină imaginație, o plimbare prin grădini poate fi regală –  fie suntem prințese, fie suntem prinți înconjurați de un alai închipuit. Cât de minunat este acest loc….

 

Alte articole despre Transilvania și ale sale comori regăsiți în articolele de mai jos:

Cetatea Slimnic – Cetatea mândră de lângă Sibiu

O zi în Cetatea Sighișoara – top 20 obiective de vizitat în vreme de distanțare socială

Palatul Brukenthal de la Avrig – o ruină costisitoare……

Țara Făgărașului – Mama Ruța și povestea suveicii ei călătoare

Dacă ți-a plăcut acest articol, hai să-l împărtășim cu prietenii care iubesc călătoriile. Nu uita să le dai un share și prietenilor tăi. Te invit să îți creezi tu propria experiență, plecând de la informațiile din articolele și itinerariile mele.

Spor la călătorit!

Distribuiti pe Facebook
Distribuiti pe Twitter

Itinerarii