Cetatea Neamțului – între mit și realitate

O vizită pe tărâmul legendar al Țării Moldovei este musai să includă și o vizită la cetatea cea mândră, cocoțată sus pe deal, tocmai lângă Tg. Neamț. Cetatea Neamțului avea rol cheie în apărarea țării împotriva oștirilor Imperiului Otoman. Totuși, este și un loc învăluit în mister, povești și legende colorate și neverosimile pe alocuri. Dar hai mai bine să ți le povestesc și ție……

Legendele Cetății Neamțului vs. Istoria Cronicarilor

1. “Muma lui Stefan cel Mare”.

Cetatea Neamțului – se spune că era cetatea în care locuia Doamna Oltea-Maria, mama lui Ștefan cel Mare. Legenda povestește cum ea nu a vrut să deschidă porțile cetății pentru a-și primi fiul rănit în luptă. Mai mult, îl alungă și îi cere să revină învingător din luptă.

Prima dată, legenda a fost așternută, cu măiestrie, pe hârtie de Ion Neculce, în “O samă de cuvinte”. Apoi, a fost preluată de Dimitrie Bolintineanu, în poemul “Muma lui Stefan cel Mare”. Istoric vorbind, povestea este o doar simplă ficțiune. În anul 1476, anul bătăliei de la Războieni, mama lui Ștefan, doamna Oltea-Maria, era deja moartă de 8 ani, așa cum ne relatează documentele istorice. Dar tare bine sună ca morală……

2. Regele Sobieski și cei 19 Plăieși.

Cetatea Neamțului a fost de multe ori asediată de polonezi. Cel mai celebru asediu este cel al Regelui polonez, Ian Sobieski ce a avut loc în anul 1691. Regele a încercat să cucerească cetatea, însă 19 plăieși, au rezistat cu stoicism atacurilor repetate ale armatei sale.

Costache Negruzzi, a imortalizat în nuvela sa “Sobieski și românii” acest episod. Versiunea scriitorului ne povestește cum plăieșii din Cetatea Neamțului au predat cetatea inamicilor, deoarece rămăseseră fără provizii și fără muniție.

În schimb, documentele istorice (redactate de istoricii Ion Neculce si Dimitrie Cantemir) ne arată, că, în realitate, polonezii au reușit să îi învingă pe plăieșii din Cetatea Neamțului printr-un vicleșug. Ei au tocmit un gramatic moldovean, care trecuse de partea lor să redacteze o epistolă falsă și să o sigileze cu pecetea domnească. Mesajul epistolei ar fi venit de la domnitorul Vodă Cantemir, care le cerea plăieșilor să predea cetatea inamicilor.

Plăieșii, au ascultat presupusa dorință a domnitorului lor și au ieșit din Cetatea Neamțului. Sobieski, văzând că doar 19 oameni au reuși să țină piept armatei sale s-ar fi înfuriat și ar fi vrut să îi pedepsească omorându-i. Impresionat de curajul plăieșilor hatmanului Iablonowski intervine pe lângă rege și obține iertarea regelui. În final, regale polonez îi lasă să plece pe cei 19 plăieși. Frumoasă lecție de viață dedicată curajului și neînfricării…..

3. Povestea domniței Ruxandra și moartea ei tragică

După o viață plină de sacrificii, Domnița Ruxandra, fiica domnitorului Vasile Lupu, și-a găsit sfârșitul, în mod tragic, aici, în Cetatea Neamțului . După ce soțul ei Timus Hmelnitchi conducător cazac, moare în luptă, la numai 2 ani de la căsătoria lor, ea se reîntoarce la moșia ei, din satul Preutești. Imediat, cade pradă unui complot urzit de boierul Crupenschi, era în slujba soldaților polonezi și cazaci.

Domnița Ruxandra este răpită și adusă în Cetatea Neamțului. Aici, este ținută prizonieră și este torturată de soldații cazaci ca să le arate locul în care se afla ascunsă averea tatălui ei. În final, domnița cedează și le destăinuie locul comorii. Cazacii iau cei 19.000 de galbeni, și o decapitează pe domnită chiar în fața porții Cetății Neamțului.

Povestea Ruxandrei l-a inspirat Mihail Sadoveanu să creeze romanul istoric “Nunta domniței Ruxandra”. Romanul, fiind unul istoric, povestește despre înfrângerea domnitorului Vasile Lupu și despre tributul tragic pe care trebuie să îl plătească frumoasa domniță – căsătoria cu un barbar cazac, un om crud și respingător, mediocru și dornic să devină rege.

Scurtă istorie a Cetății Neamțului     

Cetatea Neamțului este o fortificație medievală construită în secolul al XIV-lea de Petru I Mușat. Cetatea avea un rol foarte important în apărarea Moldovei împotriva atacurilor otomane. Ștefan cel Mare este cel care fortifică în secolul al XV-lea: construiește bastioanele cetății și podul sprijinit pe 11 piloni de piatră. Atunci, sunt construite sisteme de apărare precum partea mobile a podului care se ridica printr-un sistem de scripeți și împiedica dușmanii să pătrundă în cetatea Neamțului. Dacă inamicul trecea de această piedică ajungea direct în cele două capcane “cursele de șobolani”.

Începutul secolului al XVIII-lea – Cetatea Neamțului este abandonată și locuitorii din Târgu Neamț încep să își construiască locuințe din piatra căzută din zidurile cetății.

1834-1849 – domnitorul Mihai Sturza emite mai multe decrete pentru interzicerea acestor practici.

1866 – Cetatea Neamț a fost declarată Monument Istoric

1968 – încep primele lucrări de consolidare.

2007-2009 – Cetatea Neamțului este închisă complet pentru restaurare. Încăperile re-amenajate sunt dormitoarele, bucătăria, monetăria, sala armelor, temnița, camera de provizii, Paraclisul Sf. Nicolae, curtea și terasele.

De-a lungul vremii, Cetatea Neamț, a fost un simbol al poporului roman. Poveștile și măreția ei au inspirat unii dintre cei mai celebrii scriitori români:

  • Costache Negruzzi în 1845, prin “Sobieski și romanii”,
  • Dimitrie Bolintineanu în 1857, prin poemul “Muma lui Ștefan cel Mare”;
  • Ion Creangă în‎1892, prin Amintiri din Copilărie,
  • Alexandru Vlahuță în 1901 prin povestirea “În munții Neamțului” din volumul România Pitorească.

Cetatea Neamțului azi….

Urcăm nerăbdători drumul până la Cetatea Neamțului . Ușor, abrupt, însă de o frumusețe incontestabilă, drumul până la cetate este foarte relaxant. Câteodată, printre copacii verzi și înalți, găsim câteva locuri de unde se poate întrezări panorama. La capătul drumului, zidurile Cetății Neamțului și cei 11 piloni ai podului se înalță semeți și impunători. Ce mi-a plăcut cel mai mult este că în acel luminiș regăsim o cetate complet restaurată. O cetate semeață, impunătoare și măreață, un simbol al istoriei Țării Moldovei. O cetate care are de spus o poveste.

Luăm biletele, traversăm podul și admirăm peisajul. Trecem de podul de lemn – cel care se ridica atunci când cetatea era amenințată.

Intrăm în cetate prin Poarta Cetății. Deasupra intrării vedem stema Țării Moldovei, și trecem cu atenție de capcana cu trapă denumită “cursa de șoareci”.

Vizităm curtea interioară din Cetatea Neamțului și admirăm Stema Țării Moldovei și panorama. Este imposibil să nu rămâi încântat de frumusețea cetății și de amplasarea ei.

Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost priveliștea!!! De sus, de pe terasă, vezi depresiunea și tot amalgamul de culori. Frumos!

Trecând pe rând prin Sala de Sfat și Judecată, prin Turnul de Nord-Vest și Turnul de Sud-Est, prin Iatacul și Camera de Taină, prin Sala Armelor, prin Paraclisul Sf. Nicolae și Camera Domnițelor, intrăm parcă, încet-încet,  în atmosfera de atunci…..

Informații Utile despre Cetatea Neamțului

  1. Parcare – se află la baza colinei și costă 3 sau 5 Ron/h – depinde de sezon. Turiștii nu pot urca decât pe jos la Cetatea Neamțului.
  2. Restaurante – Lângă parcare se găsesc restaurant cu terase umbrite și hoteluri pentru cei ce vor să petreacă noaptea aici. Sus, chiar la intrarea pe pod este un chioșc.
  3. Acces – drumul este puțin abrupt,
  4. Preț intrare – 24 lei/ adult, 6 lei pentru elevi și preșcolari și 12 lei/ grupuri adulți și studenți
  5. Program – 9.00 am – 18.00pm – se poate prelungi vara.
  6. Informații – peste tot în Cetatea Neamțului sunt panouri explicative care oferă informații turiștilor.

Informații despre alte locații din România găsiți în articolele:

Munții Apuseni – 5 obiective în 2 zile

Palatul Brukenthal de la Avrig – o ruină costisitoare……

Dacă ți-a plăcut acest articol, hai să-l împărtășim cu prietenii care iubesc călătoriile. Nu uita să le dai un share și prietenilor tăi. Te invit să îți creezi tu propria experiență, plecând de la informațiile din articolele și itinerariile mele.

Spor la călătorit!

Distribuiti pe Facebook
Distribuiti pe Twitter

Itinerarii